Un rege oferea un premiu mare acelui artist care putea să exprime într-un tablou pacea perfectă. Mulți artiști au încercat.
Regele a privit și a admirat toate picturile, dar cel mai mult i-a plăcut doar două tablouri. Trebuia să aleagă doar unul dintre ele.
Primul reprezenta un lac foarte liniștit. Acest lac era o oglindă perfectă în care se reflectau în pace munții care îl înconjurau. Deasupra era un cer foarte albastru cu câțiva delicați nori albi. Toți cei care au privit tabloul, au crezut că reflectă pacea perfectă.
În cel de-al doilea tablou apăreau niște munți. Dar aceștia erau prăpăstioși și dezgoliți. Deasupra, era un cer furios din care se dezlănțuia o furtună aprigă cu fulgere și tunete. În josul muntelui se zărea un torent înspumat de ape. Această priveliște nu părea deloc pacifică.
Dar, privind cu atenție, regele a observat că în spatele cascadei, era un pomișor delicat care creștea într-o fisură a stâncii. În acest copac era un cuib. Acolo, în mijlocul unui urlet al violentei căderi de ape, era așezată liniștită o păsărică în cuibul ei… Pacea perfectă!
Care tablou crezi că a câștigat premiul? Regele a ales cea de-a doua pictură. Știi de ce? „Pentru că, a explicat regele, pacea nu înseamnă să te afli într-un loc unde nu e zgomot, nu sunt probleme, nici munci grele sau durere. Pacea înseamnă puterea ca, în ciuda acestor condiții, să ne menținem calmul în adâncul inimii. Acesta este adevăratul sens al păcii”.
Dar tu… știi Cine îți dă cu adevărat pacea inimii?
Guillermo Lora Santos (Mexic)
